Dincolo de moarte 5

Și m-a luat de gât...
Țip diesperată la el:
-Auuuuuu ce faci???? Mă doareeeeeeee! Ajutooooooooor!
Această Siluetă încerca să mă ducă undeva anume. Când am ajuns acolo am început să strig după ajutor. Nimeni nu răspundea... Făcusem 3 pași în față, iar apoi îmi apăruse o altă silueta mai mare și parcă, mai puternică. Era ciudată! Cam prea ciudată!
Aceasta s-a apropiat de mine și mi-a zis:
-Tu... Am zis ca o iei pe un drum greșit.
-Dar...
-NU ZII NIMIC! Hey legați-o și aduceți sabiile.
-Da șefu' ,răspunse aia din spatele meu, cică "slujitorii lui".
M-au legat și apoi au început să-mi pună săbiile la gât și la burtă și una chiar la inimă. Atunci începeam să tremur. "Șefu' 
" îmi zisese mie că dacă nu fac ce îmi va spune el acum, pe aici va curge un râu de sânge. Și a început:
-Dragă, scumpă, moartă, dacă vrei să ajungi la destinația ta, va trebui să-mi respecți porunca! Îți cer să te duci în acel castel domnesc si să omori regele. Inima ai să mi-o aduci într-o casetă. Ca să nu zic și de suflet. El va fi slujitorul meu. Nu vreau să ramână acea inima curată și bună în mâinile cui nu trebuie. Ai înțeles?
Eu ca netoata am acceptat, dar nu aveam de ales. Ori murea regele ori eu!
-Da! Am să accept această ruga. Am zis eu cu lacrimi în ochi.
Acesta m-a dezlegat și mi-a dat un loc bun de dormit. A doua zi am plecat în palat. Era nevoie de multă strategie să intru acolo. Erau mulți gardieni cu arme ascuțite, lănci, săbii, cuțite etc....
Trebuia să intru acolo... dor nu-s o fricoasă. Cot-co-daaaac(așa ma faceam mai sigură pe mine). Eu, mica ce eram de statură, am intrat în palat, însa unul dintre gardieni m-a vazut și a fugit după mine. Cu toții m-au prins și m-au dus în temniță. Acolo au început să mă interogheze. Regele, între timp, venise cu o sabie luuunga, foarte lunga. Acesta mi-a pus-o la gât și a început să mă facă să zic adevărul.....