Dincolo de moarte 6

Cu cât nu vorbeam cu atât regele imi apăsa cu sabia pe gât. Mă ținea sechestrată in temniță... Eram foarte speriată, pâna când m-am lăsat condusă de el. I-am zis adevărul:

-O fantomă vroia să-ți ia sufletul... a vrut să te omor. Inima insa sa i-o duc într-o cutie...

-Chiar asa? zice regele cu multă frică.

-Da!!!!! Eu zic sa te ferești, bag eu o vrăjeală acolo!

-Vrajeală? Ce-i aia?

-Nu mai contează.

-Esti vrăjitoare?? Intreabă regele.

-Nuu! Exclamez eu.

-Atunci?

-Sunt o fata obișnuită! Haide ca eu ma duc să-i zic acelei fantome "Ce s-a intamplat aici".

Eu, stăteam la colțul palatului gândindu-mă la un plan. Și iată, venise. Am luat bricheta din săculet și am dat foc la tot palatul, neștiind nimeni cine a facut acest lucru.

Eu incepusem să alerg spre fantomă:

-Ajutor!!! Ajutooooooor! Arde palatul!!!! Strig eu cu toata puterea.

Fantoma mă ia de mana și-mi spune:

-Ce s-a întamplat?

-A luat foc palatul!

-Cum așa?

-Nu știu!!

Până la urmă acea fantomă m-a gonit și mi-a zis să mă duc unde vreau, pentru că macar am încercat... 

Pana la urmă am ajuns la un munte, pot spune, cel mai înalt munte. Avea 9870 de metri înalțime. Nici prin somn nu-mi trecea că trebuie să mă cațăr pe el, dar asta trebuia să fac. Cu piciorul pe o piatră, cu celălalt pe alta, și tot așa. Pe la mijlocul muntelui, se afla o peștera lungă și foarte întunecată. Perfect, dupa 5 minute incepuse sa și ploua. Cel mai ciudat lucru de acolo este că se auzeau multe sunete ciudate...