Acele sunete mă cam speriau. Curiozitatea m-a împins să intru mai în fundu' peșterii... Când colo ce să vezi? De unde se auzeu sunetele: De la un băiat care s-a împiedicat de o mica piatră.Putin speriată și curioasă, intreb:
-Te-ai lovit?
-Nuuu, țip doar că așa mi-a venit mie, normal că m-am lovit! Ajută-ma te rog.
-Bine..
L-am ridicat pe acel băiat, apoi m-a întrebat cum mă cheamă.
-Pe mine ma cheamă Adelina, pe tine?
-Pe mine Flick, dar îmi poți spune Fli.
-Bine.
-Ok... Și unde mergi? mă întreaba el.
-Pai mă gândeam sa merg la muntele Checi. Dar chiar nu știu unde este.
-De ce vrei să mergi acolo?
-Este o poveste lungă... Acum sunt condamnată la moarte și trebuie să ajung pe munte, de ce? Pentru că acolo este o oala cu o cheie.
-Prostuțo! Ăsta este muntele căutat de tine. Îmi zâmbește Fli.
-Ohhhhh!!!! De aia este așa mare!
-Dar faza este că... că și eu sunt condamnat la moarte. Trebuie să facem într-un fel să ajungem amândoi acasă.
Pana la urmă am plecat și am ajuns sus, la cheie, cu toate că a fost mai greu, am ajuns. Am luat cheia și am ajuns amândoi acasă. Și aia era și penultima zi pâna să fiu condamnată. Mare bucurie pe noi! Eu și Fli locuiam amândoi în același oraș. Am devenit prieteni, apoi ne-am îndrăgostit unul de altu', iar mai apoi am devenit iubiți.
!THE AND!
